Am tot auzit vineri si sambata despre protestul din Piata Universitatii. Nu am tv, asa ca mai mult am citit pe facebook si pe twitter mistouri facute de oamenii internetului. Mai erau si diverse majorete care sustineau din taste, dar nimic concret.

Toata faza cu protestul mi-a amintit de o faza in liceu in clasa a 9-a cand am venit in Bucuresti cu niste autocare PNL (sau PRM? nu mai stiu) la un protest la Cotroceni. Habar nu aveam ce e cu noi pe acolo, dar ne distram de minune. Fluieram si cantam cu totii, era frumi. Ma gandeam ca o fi vreo mizerie asemanatoare.

Dezinformata fiind, am trecut azi (duminica 15 ianuarie) pe la universitate pe la ora 3 si ceva si am vazut oameni adunati. Primul gand a fost ‘ce cacat vreti, ma nene?’ si am mers mai departe spre casa.

Am fost atat de afectata de protest incat a intrat un paharel de vin de tara primit de la tati dupa masa… mama mama. A fost loox.

Cu burtile pline, ca am avut musafiri la masa, am zis sa mergem si noi in piata sa vedem cu ochii nostri care e spilu. Que pasaaaaaa.

Stai asa, ca nu-i asa. Cand am ajuns acolo, ne-am hlizit putin, am ajuns intai pe partea cu fantana. Era destul de chill atmosfera, mai erau cativa care strigau diverse lozinci in cor. Ma distram.

Apoi am inceput sa vad oameni in varsta, cu pancartele in format A4, cu fete triste si disperate. Stateau linistiti, nu faceau scandal, ci protestau doar cu prezenta. Probabil ca pentru multi dintre ei e ultima strigare de ajutor. Atunci mi-am dat seama de ce sunt oamenii aia acolo si am hotarat ca trebuie sa fiu si eu acolo cu ei.

Scandalurile care apar la televizor sunt din cauza unor tigani borati si a unor betivi complexati care au venit la distractie. Cine stie, poate ca unii dintre ei au fost trimisi intentionat acolo.

Dar majoritatea oamenilor este formata din oameni simpli, oameni disperati, care nu stiu ce sa mai faca si cum sa mai faca, sa aiba si ei un trai decent. Muncind, nu stand degeaba.

Partea cea mai nasoala din tot protestul a fost cand stateam pe partea cu TNB-ul, destul de in spate. Acolo erau oameni linistiti, chiar si familii, care protestau prin simpla lor prezenta. Deodata au inceput sa fuga oamenii din fata spre noi si ne-au impins spre niste separatoare de tabla (santier de constructie pe la TNB). Apoi au aparut jandarmii. Fumigene fix in freza, bate la cativa oameni departare (cam juma de metru, asa).
STAI, TRAI-TI-AR MA-TA, CA N-AM FACUT NIMIC.
Era un jandarm care dadea cu sete si zbiera “PLECAT ACASA! ASTA E DEMOCRATIA PE CARE ATI VRUT-O? PLECATI ACASA!”

Pe de o parte ii inteleg si pe jandarmi, ca actioneaza la ordin. Dar tiganul, golanul si betivul il deosebesti de un om simplu printr-o simpla privire. Nu trebuie sa te arunci asupra multimii ca un animal. Si sa-nnebunesc daca am zbierat o singura data. Nici macar nu am fluierat. Iar eu cand fluier, FLUIER

Alta chestie nasoala si dovada de inconstienta a fost prezenta copiilor. CAT DE IMBECIL SA FII sa aduci copil de 8-10 ani la un protest, sa il sui pe o statuie, sa ii dai un steag in mana si sa il pui sa tipe JOS BASESCU? Baietii au o vorba care imi place, dar trebuie pronuntata cu un accent anume: DAAAAATENPULAMEAAAA, ca ti-as revoca dreptul de a fi parinte.

In rest, maine ma duc la munca. Iar daca maine va fi protest, ma duc, in liniste.

De cele mai multe ori, grupurile de prieteni sunt formate din oameni care locuiesc in aceeasi zona, merg la aceeasi scoala, serviciu, au un hobby comun si se intalnesc la intalniri de profil sau pe forumuri.

Am dat peste niste omuleti foarte misto care s-au imprietenit dupa ce s-au anturat in CLUB. Fiecare pe unde a apucat, cate unul, cate doi, di s-a facut gasca. Am zis ‘ba, this is ciudat’. Sunt oameni misto, veseli si cu chef de viata, nu sunt junkisti sau supereroi. Fete, baieti, computerici, dentiste, auditoare, sectetare, fotografi, chestii d-astea. Fiecare cu viata lui, cu dramele lui, si cu viata ca pasiune comuna.

Am iesit cu ei in club, in carciuma, am fost la unu-altu acasa sa mancam, sa jucam jocuri tampite, sa ne uitam la film.

Place ancootzei!

Hai, sa mori tu.

Pai bine, ma boule. Sau vaco.
Daca te oferi sa faci ceva, fa-o pana la capat, sau lasa pe altii. Nu poti sa ai pretentii la recunostinta pentru ca ai vrut sa arati ce bazat esti si ai facut cacatul praf.
Sunt situatii in care intr-adevar, persoanele care incearca sa ajute, chiar daca nu reusesc sau nu se tin de cuvant, merita recunostinta.

Dar de cele mai multe ori, nu merita sa le multumesti, ci ar trebui sa isi ceara scuze ca te-au incurcat. Pentru ca daca nu bravau, facea altcineva treaba, si o facea bine.

Avionul spre casa pleaca la zece jumate si acum e abia 3 jumate, asa ca o ard dubios prin aeroport. Initial voiam sa ma duc sa mai vizitez una alta, dar cum obiectivele turistice se inchid pe la 4-5, am hotarat s-o las balta.

Sa las bagajele in aeroport ma costa cam 11 eur si lucrul asta ma intristeaza. O cafea in cutie de carton la starbucks alti 4 eur si asta ma intristeaza si mai mult Dar macar au prize sa-mi incarc telefonul si sa ma dau cu laptopu pe net.

As vrea sa ma duc la toaleta, dar mi-e cam tarsha sa iau geanta cu laptopu dupa mine (pe asta nu am lasat-o la bagaje) si nici nu se pune problema sa-l las aici pe masa.

Ca sa treaca timpul ma dau si pe facebook. Faza dubioasa e ca primul impuls pe care l-am avut cand am deschis facebook-ul a fost sa ma uit in jur, sa vad daca se uite cineva. Adica intr-un fel mi-era tarsha sa nu fiu penibila ca ma uit pe facebook. Apoi mi-am dat seama cat de imbecil a fost gandul ala.

Prin aeroport trebuie sa apara un iranian si un ceh, care au si ei zborul deseara. Cu cehul vreau sa ma intalnesc, e baiat simpatic si am iesit ieri la masa cu el, si as putea sa il rog sa imi pazeasca si mie laptopu cat ma duc la toaleta. Pe la 4 zicea ca apare la aeroport.

Iranianul vorbeste repede si tare, cu un ton agresiv. Azi vorbea despre economie si despre putere, si spunea foarte convingator ca in 3 ani americanii o fie on top of every country si ca dolarul va egala eur. Apoi mai zicea ca e vrajeala ca americanii au probleme, ci e doar o strategie. Dadea un exemplu cu un proiect rusesc despre caer a avut o discutie cu rusii, iar ei spuneau ca fac tot in afara de o componenta pe care o iau de la americani, iar fara acea componenta de la americani proiectul nu putea exista.

Inainte de teoria cu americanii care in 3 ani o sa bata la cur pe toata lumea, se lauda ca el detine 3 companii si ca vorbeste cateva limbi. A tinut sa imi spuna ca de dimineata a facut o baie turceasca si ca s-a deschis la ora 6 special pentru el, ca in mod normal se deschidea la 7 jumate. Sper sa nu ma intalnesc cu el si in aeroport.

Ieri am fost sa manancu cu cehul simpatic de 25 de ani si cu un slovac de 30 de ani, care urmeaza sa se casatoreasca. In luna de miere se duce cu nevasta-sa in Caraibe. La slovaci cica inainte se dadeau cadouri la nunti, iar acum au inceput sa se dea si bani. La cehi cica se dau mai mult daruri.

Pe unde am apucat sa merg prin Istanbul mi s-a parut foarte aglomerat si murdar. Inclusiv hotelul la care am stat nu avea baia prea ingrijita.

Cat am stat in Istanbul am mancat de toate in afara de carne, dar si asa a fost destul de greu de acceptat de ceilalti, chiar daca erau mai multe nationalitati.

Turcii se roaga de 5 ori pe zi.

A mai fost o chestie dubioasa, legata de femeile care poarta batic pe cap. Eu din ce am citit la oamenii internetului, religia lor le spune sa poarte batic pe cap. Unele din femeile internetului spun ca poarta batic si palton pentru ca vor sa fie privite de catre barbati ca niste oameni normali, nu ca niste obiecte. Dar unul din turcii cu care am stat azi de vorba mi-a zis ca multe femei poarta baticul pe cap ca sa arate ca ele sunt LIBERE, pentru ca acum este interzis sa porti batic pe cap, iar ele fac asta sa arate ca ele sunt libere sa poarte batic

In Iran au liber joi si vineri si muncesc sambata si duminica.

THIS IS MADNESS.

Azi, o chinezoaica pe nume Senia, m-a facut sa ii fiu recunoscatoare ca mi-a vandut niste componente. Adica eu, ca si cumparator, sa ii dau bani si sa ii fiu si recunoascatoare, datorita serviciilor.

A trebuit sa iau niste componente din China, iar discutiile cu chinezoii sunt destul de greoaie uneori. I-am zis Seniei ca vreau sa iau componente si de al altii si ca as avea nevoie sa le trimita pe toate in acelasi pachet, sa economisesc taxele de expediere. Mi-a cerut numarul de telefon al persoanei de contact de la firma care vindea celelalte componente, a luat ea legatura telefonic cu ei, s-a ocupat ea de toate aranjamentele. I-am platit ei prin Paypal toata suma, iar ea a platit si preluat celelalte componente, le-a pus in acelasi pachet si mi le-a trimis. Valoarea TOTALA (cu tot cu shipping) este de 100 USD, adica nu am imbogatit-o. Si totusi, m-a ajutat mult, iar eu sunt fericita ca i-am dat bani.

Cred ca asta se numeste satisfacerea clientului

Vineri am luat taxi de la capatul lumii din Pajura si m-am gandit eu ca e mai bine sa il iau doar pana la metrou la Gara de Nord, ca de acolo metroul merge chiar mai repede decat taxi. Si mai ieftin.

I-am spus taximetristului sa ma lase la metrou la Gara de Nord, iar el m-a intrebat unde vreau sa ajung de fapt. A insistat sa ma duca pe banii lui pana la destinatie. Un libidinos la vreo 50 de ani. Am acceptat daca tot a insistat si a trebuit sa il suport pe libidinos in timp ce ranjea si isi tot punea mana pe mana mea.

L-a sfarsit, mi-a pupat mana si s-a dat spre mine sa ma imbratiseze. Pentru 5 lei!!!

Ieri am intalnit primul taximetrist care nu s-a plans de pretul mare al benzinei si de tariful mic la taxi.

Vorbea tare si zambea des si spunea ca el face cam 1500 eur pe luna si e multumit. Tocmai schimbase 360 eur ca urmeaza sa plece in Grecia.

Mi-a povestit despre procesul tehnologic al mezelurilor si de cum a vazut cu ochii lui o vaca moarta bagata la malaxor, de cum se injecteaza coloranti si substante care fac halca de carne sa se umfle. Cica a facut import (sofer pe camion) de coloranti, arome si alte chestii timp de 5 ani.