fail

Grecia, Serres, septembrie 2007.

Zgomot si miros de motor. Analizez fiecare curba si imi pregatesc intrarea. In functie de curba iau mana din gaz, franez sau dau inferioara. Varfurile imping in scarite, corpul se deplaseaza pe partea pe care urmeaza curba, privirea la iesirea din curba. Curbele stranse ma fac sa tresar, iar cele largi, de viteza, ma fascineaza.
Sunt inca la inceput, analizez foarte mult fiecare miscare si nu am toate reflexele formate. Fiecare trasa o gandesc si o analizez pentru a sti cum sa o abordez turul urmator.

Ii dam cu șpan si gonetă, cum ar spune pokemonii.

Sicanele de inaintea ultimei curbe largi, dupa care urmeaza linia de viteza. Vreau sa intru in depasire. Fortez. Intru in curba cu viteza mai mare decat de obicei, ma trece un fior si privirea imi ramane fixata in afara curbei, in pietris.
Ies de pe trasa, ies de pe pista si intru in pietris. Ma incapatanez sa nu-i dau drumul si tin ghidonul strans, sperand sa ma intorc pe pista.
Simt o lovitura puternica si sunt jos. Kawa mic se rostogoleste inca.

Am fortat si nu am fost pregatita.