text intamplator
Sambata, mergand prin padure, replica lui Andu cand a vazut un pom uscat rupt de la jumate, cazut pur si simplu pe pamant a fost ‘ce peisaj intamplator!’.
Natural, firesc, fara interventia omului.
La fel se vrea sa fie si ce am scris aici. Intamplator.
Leapsa de la AlphaFemale.
Pot vorbi despre mine fara sa spun de fapt nimic despre mine.
De multe ori povestesc intamplari fara sa imi spun parerea personala despre intamplarea respectiva. Cred ca inconstient mi-e frica sa nu afle altii mecanismul gandirii mele.
Dupa prima minciuna imi pierd increderea si imi pare rau pentru ca am mai pierdut un prieten.
Uneori ma uit la drame romantice proaste ca sa ma sensibilizez.
Imi plac oamenii, imi place sa ma anturez o perioada si apoi sa trec mai departe, la alti oameni.
Imi plac forumurile si oamenii internetului. Cu fiecare post citit aflu mai multe despre oameni, despre cum gandesc ei. Autorii cartilor se cenzureaza, aleg cuvintele pentru a exprima o anumita idee. Oamenii internetului de multe ori dau din taste pur si simplu, fara sa aleaga. Autentic.
Ma fascineaza ‘de ce’. De ce scriu eu asta? De ce citesti tu asta? De ce intreb asta?
Ma fascineaza ‘cum’ si multitudinea de raspunsuri posibile. Mai mult, ma fascineaza posibilitatea ‘cum’-urilor necunoscute.
Nu pot asocia dragostea cu ambitia, lupta, orgoliul, concurenta, oferta, obsesia. Este la un nivel mult mai inalt. Pur si simplu se intampla si nu dispare, ci doar e reprimata.
Nu cred in cuvinte, ci in ceea ce se exprima ele. Pot sa spun ‘da-te-n gatu’ ma-tii’ zambind, iar cineva sa stie ca de fapt inseamna ‘mi-a fost dor de tine’.
Cred intr-o energie care ne leaga pe toti, cred in ceea ce generic numim ‘telepatie’.
Am momente in care ma indoiesc de mine si pierd sensul tuturor actiunilor.
Cultura mea generala tinde spre zero si incerc sa indrept lucrul asta.
Nu retin numele (actori, autori, cantareti, politicieni etc.) decat daca le corelez cu un eveniment din viata mea. Nu dau importanta numelor respective, ci filtrez doar ideile si le retin.
Am avut perioade in liceu si in facultate in care regulat beam pana la black-out, de distractie.
Cu cat trece timpul, cu atat imi dau seama ca nu mai am multe in comun cu prietenii vechi.
Uneori ma simt singura.
Din cand in cand…

Leapsa mai departe cui citeste.



























